8 aprilie 2010

Always remember......






Intotdeauna este bine sa iti aduci aminte de copilarie.Astazi am avut o senzatie ciudata ascultand melodia lui Carmen Trandafir-"Micul meu univers".M-a cuprins o nostalgie si am inceput sa rememorez vremea copilariei, cand nu aveam nici un stres,cand totul era "roz",cand nu stiam cum este lumea cu adevarat:nu vedeam rautatea,nu vedeam lacomia sau egoismul,nu ma incercau diferite sentimente.Eram doar fericita,eram implinita,nu aveam grija zilei de maine,nu ma gandeam niciodata la bani,nu sufeream(poate uneori cand nu mi se dadea ciocolata preferata sau stateam prea putin in parc);eram in "micul meu univers",cu jucarii,inocenta,fara alte preocupari;azi totul s-a schimbat...din pacate lumea nu poate fi pura si inocenta ca un copil..asa ca odata cu timpul scurs,se schimba si lumea.
"Ma intreb ce ne-ar opri sa fim buni intr-o zi" zice un vers al melodiei pe care o voi posta ceva mai jos;chiar asa,noi de ce nu putem fi buni>?De ce s-au nascut si sentimente rele?De ce exista ura,invidia,supararea,certuri,suspiciune, neincredere?? De ce nu poate fi totul perfect? Sa fie doar pace,bucurie,fericire in sufletele oamenilor,sa fim toti marinimosi,sa nu ne mai suparam,sa nu ne mai certam,sa fim sinceri,sa avem incredere,sa.....ar fi multe de spus,dar oricum acestea sunt doar niste cuvinte scrise;nimeni nu incearca sa faca nimic;fiecare este preocupat de problemele sale,nu mai gasesti o persoana (sau foarte rar) care sa se ocupe mai mult de persoana de langa decat de sine,nu mai vezi loialitate in ziua de azi;prieteniile sunt pe interes(nu intotdeauna,dar in cele mai multe cazuri);munca este pusa pe primul plan,banul este pus pe primul plan;se pare ca nimeni nu mai pune dragostea pe primul plan;acum e important sa ai bani si sa traiesti in puf decat sa te simti implinit pe plan sentimental;
In ziua de azi lumea prefera sa sufere,sa aiba depresii si sa planga de singuratate in schimbul banilor si a realizarii profesionale.Nu e corect!! Lumea e oarba in ziua de azi.Ok,nu spun,trebuie sa ai un venit,sa ai din ce trai,dar la ce iti trebuie lux cand poti avea un trai decent impreuna cu tot ce ti-ai dorit-iubire???Mda,dar asa suntem noi azi..nu mai stim sa alegem calea cea buna si scurta,alegem intotdeauna calea ce proasta si lunga si tot nu ajungem nicaieri;
Si revin la subiectul de azi:COPILARIA; cata lume credeti ca mai rememoreaza vremea copilariei?Cu bune,cu rele,trebuie sa recunoastem:am fost mai intai copii,apoi adolescenti de abia apoi am ajuns adulti;nu putem nega etepele prin care am trecut; eu imi aduc aminte cu drag de copilaria mea,de bunicii care m-au crescut pana la varsta de 7 ani,de jocurile pe care le inventam, de mersul pe bicicleta,de escapadele cu tata la patinoar,de mersul pe role(cand saraca mea mama ma tinea cu toata forta sa nu ma lase sa cad); cand am incetat sa mai dorm la bunici si am revenit "acasa" abia asteptam ziua de vineri cand,venind de la baschet stiam ca ma asteapta bunicii cu bratele deschise,cu bunatati pe masa;si acum simt gustul cartofilor prajiti de vineri seara de la bunici;
Sunt multe de spus si chiar nu vreau sa va plictisesc.In speranta ca cineva o sa citeasca ce am scris si va asculta melodia va urez o zi buna:)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu